Ocrotitorii nostri

Fie ca credem sau nu, cineva vegheaza asupra binelui nostru.

Astăzi se aleg ca nume pentru copiii nou-nascuti drept denumiri ale unor personaje din filme, din lumea showbiz-ului sau alte modele încărcate cu semnificaţii, de cele mai multe ori, puţin ortodoxe. Aceste modele sunt considerate de multe ori si eroi (dar nu în adevăratul sens al termenului, pentru ca, consider eu, acest termen s-a degradat în ziua de azi, nu mai are nici pe departe tăria eroului de altădată).

Nu degeaba, în vremuri trecute, se alegea drept nume pentru botez un nume de sfant. Se considera ca acel sfant, nu îi era aproape doar prin simpla coincidenţă de denumire, ci îi era celui ce-l purta, un adevărat păzitor, în special în zilele de mai grea încercare.

Se obişnuia ca, atunci cand dupa calendarul ortodox se celebra un anume sfant, persoana ce îi purta numele sa îi aduca laude si multumiri sfantului prin rostirea, macar o data pe an, a acatistului acestui sfant ce îl însoţea neîncetat în zilele sale.

Se crea astfel o legatură puternica între sfant si omul ce îi purta numele, o legatură permanentă, si nu una ocazionala, tratată cu băutură, de ziua numelui cuiva. 

Nadajduiesc ca nu o sa ne îndepărtăm cu totul de cei ce ne pazesc si ne aduc doar liniste si bucurii in viata.

Sursa foto: http://www.m-a-t.ro/gallery-category/icoane/ 

Amintiri de la Zilele Cetatii - Alba Iulia

Nu am mai fost la Zilele Cetăţii de la Alba Iulia până acum. Dar voi mai merge.

Am rămas impresionată. Chapeau! Parcă nu ar fi în România (cel putin nu în România mea de toate zilele).  

Cetatea este bine îngrijită, curată și lăudată pe bună-dreptate de vizitatori. Organizatorii spectacolelor, participanţii, chiar s-au străduit să ne ofere momente luate fidel din istoria României: veșminte de epocă, zale, săbii, daci neînfricaţi, romani îmbrăcați aidoma ca-n zilele de-odinioară, arme specifice epocii medievale (suliţă, flax, sică, arc cu săgeți, pumnal, spadă, etc.), trasul cu săgeti, cu arbaleta, tactici de luptă specifice, diferite obiceiuri, vânzare de sclavi, dansul îmbietor al Nimfelor seducătoare ale Daciei, statui ce întruchipează portul și stilul de odinioară, nemaivorbind de limbajul folosit în spectacole – da, limbajul, comenzile date de centurioni soldaţilor erau în latină respectând întocmai comenzile strămoșilor romani (ad gladium, etc.), dar urmate și de explicaţii pentru noi, cetăţenii timpului nostru.

Cu așa oameni și evenimente, mă mândresc și eu că sunt româncă!

Din minunile lunii mai

Fiecare clujean a vizitat cu siguranţă Grădina Botanică din oraș. Gradina are destule podoabe încât să îi poată mulţumi pe toţi vizitatorii: serele, muzeul botanic, grădinile romană și japoneză, soiri de plante rare și numeroși arbori neîntălniţi pe la noi.

Monument istoric al Clujului, Grădina Botanica din Cluj-Napoca, ce a fost înfiinţată de profesorul Alexandru Borza, se întinde astăzi pe 14 hectare și conţine mai mult de 10.000 de specii de plante din lumea întreagă. Printre atracţiile acesteia se numără: Pârâiașul Ţiganilor, Turnul de apă, mon-ul din Grădina japoneză, serele cu palmieri, cu plante acvatice, cu orhidee și ferigi, statuia zeiţei romane Ceres, cel mai mare Herbar din ţară care conţine peste 650.000 de elemente, etc.    

Dintre toate atracţiile oferite, mie îmi plac florile. De aceea prefer să mă plimb prin Grădina Botanică în luna mai. În această perioadă grădina este colorată, vie și frumoasă. Este vorba de cele mai frumoase covoare din lalele, de magnolii înfloritoare ce se așază perfect între cărărui, arbori, bazine de apă, raţe și alte mici vieţuitoare. 

Cine nu vizitează Grădina Botanică în luna mai, nu poate ști cât de mult pierde.
Culori ştiute sau nu, forme cunoscute sau nu, dar sigur pe placul tuturor!